Speta I

Pe 20 februarie 2012, Senatul României a respins proiectul de lege privind reproducerea umană asistată. Pe 20 martie 2012 Camera Deputaților a respins, la rândul său, proiectul de lege promovat de Guvern. Pe 27 martie 2012, Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului cu privire la acest proiect de lege care a fost adoptat fără modificări în baza art.114 alin.(3) din Constituţia României. Guvernul a motivat că acest proiect trebuie adoptat având în vedere rezultatele recensământului din anul 2011 care consemnează o scădere dramatică a populaţiei României.

Legea prevede faptul că cuplurile heterosexuale căsătorite cu vârste între 18 şi 37 de ani care, din cauze medicale, nu pot procrea, pot apela la donatorii de material biologic. Maternitatea surogat este permisă cu condiţia ca ea să nu fie remunerată. Astfel, vor fi confiscate automat orice venituri care nu pot fi justificate de către mamele purtătoare. De asemenea, proiectul de lege interzice alegerea prenatală a sexului copilului. Părinţii nu se mai pot răzgândi după începerea procedurilor.

Legea mai prevede crearea unei baze de date naţionale cu donatorii de gameţi, în care urmează să fie introduse toate datele personale şi biometrice ale donatorilor, date la care copilul nu va avea acces, dorindu-se protejarea anonimatului donatorilor, cu excepţia cazului în care donatorul îşi manifestă dorinţa expresă, consemnată în scris, de a fi cunoscut. Această bază de date a fost considerată necesară pentru ca autorităţile să se poată asigura că o persoană nu va putea fi donator mai mult de 5 ori pe parcursul existenţei sale.

Se prevede că numai părinţii cetăţeni români pot beneficia de decontarea cheltuielilor ocazionate de aceste operaţiuni, pentru primele 3 tentative de fertilizare. De asemenea, aceştia trebuie să treacă o serie de teste prin care să demonstreze cunoaşterea temeinică a limbii române. Ei trebuie să demonstreze că obţin împreună venituri de minim 3000 de lei pe lună (fiecare dintre ei trebuind să aibă cel puţin 1000 de lei pe lună), venituri necesare pentru creşterea corespunzătoare a copilului.

Legea stipulează că embrionii nefolosiţi de către cuplurile vizate pot fi folosiţi de către stat. Astfel, embrionii vor fi implantaţi unor mame purtătoare, pe baze contractuale, iar copiii rezultaţi vor fi implantaţi unor mame purtătoare, pe baze contractuale, iar copiii rezultaţi, crescuţi de către stat în centre specializate, vor fi trimişi, începând cu vârsta de 18 ani, cu acordul lor, pe fronturile de operaţiuni în care România va fi angajată în acel moment.

Pe 2 aprilie 2012, Preşedintele României a promulgat legea care a fost publicată pe 3 aprilie 2012.

Pe 5 mai, Ildiko Benko, în vârstă de 38 de ani, şomeră, căsătorită cu cetăţeanul italian Vincenzo Grassi, om de afaceri, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii privind reproducerea umană asistată, considerând că este încălcat dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, precum şi dreptul la identitate.

Acesta se judeca cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Harghita care a refuzat decontarea cheltuielilor ocazionate de fertilizarea in vitro.

 

 

Pledoarii:

- Acuzare: Reprezentanţii autoarei I.B.

- Apărare: Reprezentanţii Casei judeţene de asigurări de sănătate Harghita

- Punctul de vedere al Avocatului Poporului

- Punctul de vedere al Ministerului Public


Documente ataŞate

Abonare la INFOletter