Religie şi constituţie, 2009

Articole din această publicaţie:

Csaba Ferenc ASZTALOS - Secularism şi cooperare în raportul dintre stat şi culte

Analiza dreptului la libertatea credinţei religioase implică o dimensiune verticală, prin raportarea individului (ca fiinţă religioasă) la stat, şi o dimensiune orizontală, instituţională, care acoperă relaţia dintre stat şi culte, dar ale cărei efecte se repercutează asupra individului, chiar dacă statul trebuie să respecte obligaţia de non intervenţie, în virtutea respectării libertăţii de conştiinţă.

Cosmin CERCEL - De la normă la excepţie: Carl Schmitt şi critica modernităţii juridice

Articolul analizează conceptul de teologie politică aşa cum el a fost consacrat în lucrările constituţionalistului german Carl Schmitt din perioada interbelică.

Stefan DEACONU - Însemne religioase în Constituţie

Articolul tratează tema simbolurilor religioase prezente în constituţiile naţionale.

Mihaela STĂNCIULESCU – Raportul dintre stat şi religie

Cultura şi civilizaţia europeană s-au dezvoltat de-a lungul timpului sub influenţa creştinismului slujit de Biserică, factor de mărturisire şi modelare, pe întregul parcurs al istoriei, a vieţii sociale atât în Occident cât şi în Orient.

Simina TĂNĂSESCU - Constituţie şi secularism

Statul modern este un concept intrinsec raţional, bazat pe constituţionalism, care, la rândul său, se fundamentează pe concepte ştiinţifice, în vreme ce religia rămâne, prin excelenţă, un fenomen obiectiv, puternic ancorat în societate, dar care porneşte de la postulate apriorice şi credinţe transcedentale.

Nasty VLĂDOIU - Libertăţi democratice versus comandamente religioase

Prezentul demers ştiinţific încearcă să surprindă câteva aspecte privind dimensiunea socială a conceptelor de drept şi religie, relaţia dintre acestea şi interacţiunea cu alte noţiuni, cum ar fi economicul, politicul si ideologicul.

Documente ataŞate

Religie si constitutie, 2009

Abonare la INFOletter