Pledoarie Marius STANCIU

Domnule Presedinte,

Onorata Curte,

 

,,Intelepciunea populara spune ca in viata trebuie sa faci trei lucruri importante: sa plantezi un copac, sa construiesti o casa si sa dai viata unui copil.’’Din punctul meu de vedere,acest proverb surprinde esenta dreptului la viata familiala,intima si private.

Pledoaria urmareste sa dovedeasca neconstitutionalitatea Legii privind inseminarea artificiala prin care Guvernul impune anumite restrictii suspceptibile de incalcalcarea art 26 din constitutie,art 8 al CEDO, chiar daca scopul declarat este acela de a creste nr cetatenilor romani.

In primul rand,faptul ca legea cere ca ambii soti sa fie cetateni romani pentru a le fi decontate cheltuielile incalca dreptul la viata familiala a reclamantei,Ildiko Benko, si de asemenea este o cerinta inutila,deoarece copilul pe care il va avea ca urmare a inseminarii artificiale va fi cetatean roman,din moment ce in Romania se aplica principiul ius sanguinis in privinta cetateniei copilului,chiar daca celalalt sot are alta cetatenie. Or,scopul Guvernului Romaniei tocmai acesta este,de a creste numarul de cetateni romani.De asemenea,avand in vedere globalizarea spre care tinde societatea contemporana si numarul tot mai mare de casatorii intre soti de cetatenii diferite,o asemenea restrictie nu-si gaseste aplicabilitate si poate fi considerate chiar desueta. Daca ne uitam la legislatia altor tari vom observa deschiderea acestora spre globalizare.Spre exemplu,in Franta,unde sunt decontate 5 incercari de fertilizare daca unul dintre parteneri este cetatean francez,ori Israel,unde sunt decontate 2 incercari.

In al doilea rand,limita de varsta impusa sotilor pentru a beneficia de inseminare artificiale incalca si dreptul la viata familiala,deoarece restrange dreptul unor persoane de a-si intemeia o familie,garantat de art 8 si art 12 din CEDO, precum si art 26 din Constitutia Romaniei, pentru ca majoritatea persoanelor care apeleaza la inseminare artificiala nu pot avea copii in alt mod, or prin aceasta restrictie li se ia aceasta posibilitate de a putea avea vreodata copii si a intemeia o familie.Mai mult,analizand noua lege privind inseminarea din Croatia,vedem ca aceasta a eliminat limita de varsta,care anterior era de 38 de ani,ca si in legea noastra.Astfel,Croatia dovedeste o evolutie in mentalitate.De asemenea,in cauza Dickson/Marea Britanie Curtea a statuat ca nu se poate interzice inseminarea din cauza varstei,deoarece nu exista alt mod pentru ei de a putea avea o familie

In al treilea rand,se incalca art 8 si prin faptul ca legea permite fertilizarea in vitro doar cuplurilor casatorite,deoarece curtea europeana a stabilit faptul ca termenul de ,,familie’’ nu se refera doar la cuplurile casatorite,ci si la cele care traiesc intr-o uniune consensuala.Printr-o decizie pronuntata de Curtea Constitutionala a Germaniei(Bundesverfassungsgericht),1 BVL 5/03, in legatura cu legea nr 14 pentru modernizarea de asigurari statutare din 2003,a stabilit ca inseminarea artificiala duce la aparitia unei familii atat pentru cei casatoriti cat si pentru cei necasatoriti.Acest lucru este intarit si de Legea privind procrearea asistata medical din Franta si confirmata prin decizia nr.94-343/344 DC 27 din 27 Iulie 1994 a Consiliului Constitutional francez care prevede ca pot apela la inseminare artificiala cuplurile casatorite sau cele care pot dovedi ca au trait minim doi ani impreuna.Putem avea in vedere si legislatia altor tari,cum ar fi Croatia,unde legea nu acorda posibilitatea inseminarii cuplurilor necasatorite,insa datorita presiunilor uriase din partea cetatenilor si ONG-urilor,ministrul Sanatatii croat Darko Milinovic a fost nevoit sa o modifice.

In al patrulea rand,faptul ca fiecare sot trebuie sa aiba un venit de minim 1000 de lei pe luna,iar veniturile lor totale sa depaseasca 3000 de lei reprezinta o cerinta care incalca dreptul la viata familiala al reclamantei,dar si dreptul la autodeterminare,deoarece,sotui reclamantei fiind om de afaceri obtine un venit cu mult peste 3000 de lei pe luna si care este suficient pentru a putea creste un copil.In acest caz,este dorinta reclamantei de a fi casnica,si prin urmare somera,in acest fel putand avea o mai buna grija de copil,din moment ce este clar ca va avea posibilitati materiale din partea sotului.Or,legea o obliga sa se angajeze,chiar daca ea nu doreste acest lucru si astfel,timpul acordat cresterii si educarii copilului nu va mai fi la fel de mare. Mai mult,daca s-ar ajunge la divort si copilul ar ramane in grija mamei nu se pune problema ca aceasta nu va avea mijloacele material sa creasca copilul,deoarece sotul va fi obligat sa plateasca pensie alimentara,care va fi asigura copilului un nivel de trai mai mult decat decent,prin urmare,in cazul reclamantei,este inutila restrictia pe care o contine legea.

In al cincilea rand,prin faptul ca legea nu dispune sancţionarea unor fapte antisociale grave,precum manipularile genetice,comertul cu embrioni, nu mai apără în mod corespunzător valorile ocrotite de Constituţie.Se incalca art 22 si 26 din Constitutie.De asemenea,aceste fapte sunt incriminate in proiectul Noului Cod Penal, fiind sanctionate cu pedepse privative de libertate,fapt ce arata o dorinta clara a legiuitorului de a le sanctiona in viitor.Exemplificativa in acest caz este si decizia Curtii Constitutionale 545/2005 privind Legea reproducerii asistate medical,unde sanctionarea derizorie sau dezincriminarea acestui tip de fapte a fost declarata neconsitutionala.Prin urmare,cu atat mai mult faptul ca legea nu dispune deloc incriminarea faptelor este neconstitutionala.

In concluzie,toate aceste cerinte restrictive reprezinta ingerinte ale autoritatatii statale in exercitarea dreptului la viata intima,familiala si privata,or art 23 la Pactului ONU privind dr civile si politice stabileste ca familia este elemental natural si fundamental al societatii si trebuie sa se bucure de protective din partea societatii si a statului’’. In raport de toate cele subliniate mai sus,va adresez rugamintea de a aproba exceptia de neconstitutionalitate sis a dispuneti masurile pe care le veti crede de cuviinta.

 

Stanciu Marius-Catalin


Documente ataŞate
Abonare la INFOletter