Pledoarie Emanuel GRAMA

Pledoarie

 

Domnule Presedinte,

Onorata Instanta/Curte,

 

Aveti in fata dumneavoastra un caz elocvent sub aspectul neconstitutionalitatii dispozitiilor art. 92 alin 3 din CPC referitoare la regulile de citare si comunicare a actelor de procedura, dispozitii ce contravin prevederilor constitutionale privind dreptul la viata intima, familiala si privata si prevederilor referitoare la secretul corespondentei. Rezumat, situatia ce a generat ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate se prezinta astfel:

-reclamantul P.V. este citat ca parat intr-un proces de paternitate. In lipsa acestuia de la domiciliu, citatia impreuna cu copia cererii de chemare in judecata si inscrisurile anexate acesteia sunt inmanate sotiei lui. La scurt timp, sotia, avand, ceea ce crede ea, o dovada a infidelitatii sotului, intenteaza divortul, casatoria fiind desfacuta din culpa exclusiva a lui P.V., iar custodia copiilor este obtinuta de mama. P.V. actioneaza ulterior statul roman pentru prejudiciul moral creat prin practica instantei de judecata de a transmite actele de procedura la vedere.

Apreciem, raportat si la datele concrete ale spetei rezumate, ca legiferarea procedurii de citare altfel decat prin aducerea nemijlocita la cunostinta destinatarului printr-o corespondenta confidentiala cu partile este o grava incalcare atat a dispozitiilor art. 26 si 28 din constitutie, cat si a art. 8 CEDO, art. ce consacra intr-o prevedere unitara ca ,,Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.''

Asadar, este evidentiata legatura indisolubila intre dreptul la respectarea vietii private si de familie si a corespondentei persoanei. Aceasi curte a subliniat in mai multe randuri sfera larga de cuprindere a prevederilor art.8 si exemplificand in cazul Iordachi si altii contra Moldovei a reiterat ca si convorbirile telefonice sunt parte integranta a notiunii de viata privata si secretul corespondentei in sensul art. 8 . Se impune si remarcarea aspectului ca viata intima nu se reduce strict la cercul intim al persoanei. In acest sens, in cazul Niemietz contra Germaniei, Curtea Europeana a reiterat aspectul ca ar fi prea restrictiv limitarea vietii private la cercul intim in care oricine isi poate desfasura viata personala dupa cum doreste si ar exclude in intregime lumea exterioara a acestui cerc. Astfel, atentia acordata vietii private trebuie mentinuta chiar si in contextul in care o persoana fizica este expusa unei proceduri judiciare.

De asemenea, CEDO a statuat ca o ingerinta in drepturile consacrate de art. 8 este justificata prin prisma paragrafului 2 al art. 8, numai daca este prevazuta de lege, urmareste unul sau mai multe dintre sopurile expuse la paragraful 2 si este necesara intr-o societate democratica pentru atingerea scopurilor ori obiectivelor respective.

Revenind la cazul supus atentiei dvs, apreciem ca ingerinta statului raportata la cele 2 drepturi fundamentale disputate este evidenta si grava. CC, prin deciziile pronuntate anterior in urma sesizarilor de neconstitutionalitate ale altor prevederi ale CPC privind citarea si comunicarea actelor de procedura si avem in vedere deciziile nr.234/2010,nr. 1131/2009, nr. 864/2009 si-a axat motivarea pe necesitatea infaptuirii justitiei, a liberului acces la justitie si rezolvarea in termen rezonabil a cauzelor in contextul motivarii ca justificata a ingerintei statului, raportat la drepturile supuse anterior analizei.

Respectarea unui drept fundamental al omului nu se poate realiza cu incalcarea altui drept, statul avand obligatia de a asigura pe deplin cadrul legislativ necesar realizarii unor relatii coerente intre drepturile consacrate de constitutie si legi. Infaptuirea justitiei cu riscul incalcarii unor drepturi esentiale pt cetateni este un scop iluzoriu. Reclamantul P.V. traieste dramatismul destramarii vietii sale familiale ca efect a unei proceduri reglementate de lege, iar consecintele se extind asupra intregii sfere de relatii in care intra reclamantul, iar noul sau statut determinat de nefericitul act de procedura ii creeaza prejudicii serioase de ordin social si se repercurteaza dureros in plan psihic.

Cazul reclamantului P.V. este relevant pentru analizarea impactului pe care prevederea legala a carei neconstitutionalitate se discuta o are asupra armoniei vietii familiale in stransa legatura cu atingerea adusa dreptului la secretul corespondentei. In lipsa acelui incident procedural, viata reclamantului avea toate premisele pt a-si urma cursul firesc obisnuit si chiar in conditiile in care ar fi existat din partea sotiei si alte motive de desfacere a casatoriei, faptul ca a luat cunostinta de acel proces de paternitate in care era implicat sotul ei, a fost decisiv pt luarea hotararii de intentare a actiunii de divort.

Supunem discutiei si ipoteza in care reclamantul ar avea castig de cauza, presupunand de pilda ca respectiva actiune a fost formulata in scop sicanator, insa si in aceasta situatie, in viata de familie a reclamantului au avut loc serioase perturbari si disensiuni, iar prin finalizarea divortului, greu se poate realiza o remediere a situatiei create si aceasta cu eforturi deosebite din partea sotilor. Nu este lipsit de importanta sublinierea impactului psihic al consecintelor indirecte a acelui nefericit act procedural asupra copiilor avand in vedere amprenta pe care divortul parintilor o pune asupra evolutiei psihologice viitoare a acestora. Or, interesul major al copiilor in orice procedura ce-i privesc direct sau indirect trebuie avut in vedere in mod prioritar.

Atingerea grava adusa dreptului la secretul corespondentei se poate analiza si din perspectiva dispozitiilor art. 310 CCiv conform caruia un sot nu are dreptul sa cenzure corespondenta celuilalt sot si relatiile sociale ale acestuia. Corespondenta priveste tot ceea ce se adreseaza personal sotului indiferent de mijloacele de comunicare, iar cenzurarea de care vorbeste textul de lege se raporteaza la inviolabilitatea corespondentei. Raportat si la datele concrete ale spetei, dispozitiile art. 92 alin. 3 nu fac altceva decat sa incalce art. 310 CCiv.

O ingerinta justificata de existenta unei prevederi legale nu se poate raporta la reglementari ce vin in contradictie cu alte prevederi legale si mai grav cu principii constitutionale.

Deci, chiar plecand de la premisa ca si in cazul art. 92 alin. 3 scopul legiuitorului este legat de infaptuirea justitiei, trebuie remarcat ca acest scop nu poate fi absolutizat si realizat fara observarea riscurilor in planul respectarii altor drepturi fundamentale ale cetateanului si nici nu credem ca exista o sustinere bine argumentata a statului in sensul ca nu pot fi gasite printr-o legiferare corespunzatoare modalitati de aducere la cunostinta destinatarului a actelor de procedura astfel incat sa-i fie respectat dreptul la secretul corespondentei si in stransa corelatie dreptul la viata intima.

In considerarea celor expuse , va rugam sa admiteti exceptia de neconstitutionalitate asa cum a fost formulata prin insusi actul de sesizare a instantei, multumindu-va pentru atentia acordata.


Documente ataŞate
Abonare la INFOletter